10 |ed pe p[m_nt, t[cu@i,
		  b[tr_nii fiicei Sionului;
		pe capete \i-au pres[rat @[r_n[
		  \i mijlocul cu sac \i l-au ]ncins;
		fecioarele Sionului, frunta\ele,
		  le-au ]ngropat ]n tin[.

   11 De-at_tea lacrimi, ochii mi s’au stins,
		  iar inima mi-i tremur.
		M[rirea mea se scurse ]n p[m_nt,
		  c[ci fr_nt[-a fost a neamului meu fiic[
		atunci c_nd t_n[r \i sugar mureau
		  pe str[zile cet[@ii.
	
   12 Ziceau c[tre maicile lor:
		  „Unde se afl[ p_ine \i vin?”,
		c_nd le\inau ca ni\te plini de r[ni
		  prin pie@ele cet[@ii
		\i sufletul \i-l rev[rsau
		  ]n s_nul celor ce-i n[scuser[.

   13 Ce m[rturie ]@i voi da \i-asem[nare,
		  o, fiic[ a Ierusalimului?
		Cin’te va m_ntui sau alina,
		  fecioar[, fiic[ a Sionului?
		C[ci cupa mor@ii tale s’a l[rgit:
		  cin’te va vindeca?

   14 Profe@ii t[i v[zut-au pentru tine
		  vedenii g[unoase \i nebune.
		Nu @i-au f[cut v[dit[ nedreptatea,
		  ca s[-@i ]ntorci robimea’n biruin@[,